Pagini

joi, 21 martie 2013

Iertarea I

De cate ori nu ni s-a intamplat sa spunem "te-am iertat" si totusi, dupa o perioada, sa ne simtim invadati de tristete, manie, durere... legate de ceea ce tocmai ni se paruse ca am iertat? Iertarea nu este un simplu cuvant, este o energie care transforma atat pe cel care este iertat cat mai ales pe cel care iarta.
Imaginati-va ca va aflati pe o poteca de munte, urcand spre varful pierdut intre nori. Fiecare neiertare face ca drumul sa fie mai anevoios, mai plin de bolovani care va ranesc picioarele si va ingreuneaza pasii. Caram, de multe ori fara sa intelegem, povara neiertarilor si mai ales a neiertarilor fata de noi insine. Cautam usurarea poverii in spovada, ne simtim mai bine pentru o vreme... apoi povara reapare. Dumnezeu ne acorda iertarea, dar noi ne lasam iertati? Avem liber arbitru... nimeni nu ne poate ierta in locul nostru. Intre noi si ceea ce nu iertam se creeaza mii de fire care ne cuprind, ne trezim intr-un paienjenis din care cu greu mai putem iesi. Cu cat ne intoarcem mai des asupra ranii, cu atat crestem mai mult lanturile din jurul nostru.
Cu cat ne incapatanam mai mult in neiertare, cu atat mai mult ne inchidem la toate nivelurile. Structurile energetice sunt primele care sufera, culorile aurei se intuneca, gandim si simtim prin prisma neiertarilor noastre refuzandu-ne bucuria de a fi. Stim ca viitorul este creat clipa de clipa de suma actiunilor, gandurilor, emotiilor din prezent. Cum va arata acest viitor prin ceata neiertarii? Corpul fizic se imbolnaveste... multe dintre bolile de inima, plamani, ficat ar putea fi evitate daca am invata sa iertam...
In evolutia fiecarei fiinte exista o treapta a iertarii - iertam si mai urcam o treapta, deschizandu-ne spre renasterea interioara, sau alegem sa ramanem acolo. Alegerea ne apartine. Sa meditam insa putin la cuvintele celei mai cunoscute rugaciuni - Tatal Nostru - "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri". Daca noi nu oferim si nu ne oferim iertarea, o putem cere oare?
Puteti cere in rugaciune darul de a ierta, meditati si rugati-va ingerii, ghizii sa va ajute in aceasta calatorie a iertarii de sine... pentru ca de multe ori, ceea ce nu le putem ierta altora este ceea ce nu ne putem ierta noua insine.
Darul iertarii va veni ca o adiere blanda, vindecand, innoind, transformandu-va in fiinte luminoase, intregi. Acceptati-va si iertati-va asa cum sunteti, nu pentru ceilalti, nu pentru Dumnezeu, ghizi, ingeri... ci pentru voi insiva. Oferiti-va darul iertarii...este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care vi le puteti oferi... si nu costa nimic...doar iubirea si acceptarea voastra de sine.
Trimiteți un comentariu