Pagini

vineri, 19 aprilie 2013

Lectiile cuplului... ne enervam...

                           Imi amintesc cu placere de profesorul de psihoterapie cognitiv-comportamentala din anii studentiei. La curs eram mai mult fete si ii placeau exemplele vii, practice, din viata de zi cu zi pentru a ne arata cum si cat functionam constient, cat din vina apartine altora si cat noua... Una dintre discutii a pornit de la banalele farfurii... intr-o zi, ea incepe sa-i reproseze sotului / partenerului ca nu spala vasele... si de aici incepe o intreaga broderie a constientizarii... Incercati, fie si pentru amuzament, dupa ce norii de furtuna au trecut, sa analizati lucruri banale care va enerveaza la celalalt si vedeti unde ajungeti...
                           Nu cred sa existe cupluri in care sa nu fi existat macar o cearta, un pic de nervi strigati in gura mare intr-un moment de iritare...si nu-i un capat de lume. Este pana la urma firesc ca intre doua persoane sa apara divergente, situatii in care perspectiva este diferita. Tocmai aici se afla o parte buna, esentiala a cuplului...ne forteaza sa vedem ca lucrurile pot fi privite / intelese / traite si altfel, ca nu detinem nici adevarul absolut, nici cheia unica a rezolvarii problemelor. Singuri, avem tendinta de a ne acorda credit total pentru ceea ce gandim, simtim... dar in doi ( de cele mai multe ori in mult mai multi de doi... pentru ca inainte de a fi un cuplu, am apartinut si continuam sa apartinem unei familii...cu parinti, bunici, matusi, frati...) apar alte perspective, celalalt poate avea o perceptie total diferita...si suntem pusi in fata altor aspecte, provocari, intelesuri...
                        Se spune ca atunci cand vii acasa, trebuie sa lasi problemele de la lucru la usa... oare o facem? A le lasa la usa nu inseamna a aborda o fata zambitoare, indesand grijile intr-un ungher al negarii... desi vom zambi, energia negativa va ramane acolo, in campurile noastre si ne va influenta caminul. Solutia? Constientizarea. Recunoasteti si acceptati grijile avute, tensiunile... si apoi respirati profund, centrandu-va in inima. Dupa o scurta perioada de antrenament veti descoperi ca astfel puteti gestiona aceste stari, ganduri, emotii mult mai eficient. Nervii revarsati asupra familiei nu sunt solutia... si nici nu va va linisti aceasta rabufnire. Dupa aparenta eliberare va veti simti si mai rau pentru ca intregul spatiu va fi contaminat de urmele nervilor abia dezlantuiti.
                        Cum sa nu ne enervam in doi? Incercand, pe cat posibil, sa comunicam constructiv, in liniste, sa ne exprimam posibilele dorinte, asteptari, probleme....Daca nu vom deschide gura niciodata pentru a vorbi celuilalt despre noi, despre ceea ce simtim / traim, nu ne putem astepta ca el / ea sa inteleaga, sa stie ce se intampla cu noi. Si revenim astfel la banalele farfurii... daca de ani intregi spalam vasele fara a cere ajutorul... sa ne enervam dintr-o data ca celalalt nu ne ajuta nu va folosi la nimic. Comunicarea sincera, deschisa, poate rezolva o serie de probleme aparent neinsemnate... dar, majoritatea despartirilor nu apar din cauze extraordinare, ci tocmai din cauza cumularii lucrurilor mici si nerostite.
                      Ajutati-va de un mediu placut, pe care vi-l puteti construi singuri, pentru a elimina din caminele voastre starea de enervare. Puteti folosi uleiurile esentiale  - lavanda, pin, trandafir, vanilie, roinita etc. pentru efectele lor benefice asupra psihicului. Nu va refuzati un masaj din cand in cand... ascultati o muzica placuta, armonioasa. Astfel vibratia casei se va schimba si la fel starea voastra interioara.
                     Reamintiti-va sa iubiti... sa va iubiti. Este dreptul fiecaruia sa aiba o viata frumoasa, in armonie cu el insusi si cu intregul univers. Dar trebuie sa va doriti acest lucru, schimbarea incepe totdeauna cu noi insine.


Trimiteți un comentariu