Pagini

joi, 17 aprilie 2014

Ce este teama?







Nu exista decat o forma esentiala de teama. Toate celelalte mici temeri sunt rezultatele secundare derivate din aceasta forma principala de teama, pe care orice om o poarta in suflet. Aceasta este teama de a nu te rataci, de a nu-ti pierde identitatea, fie prin moarte, fie prin iubire etc. Este teama de a nu disparea. Curios este ca nu se tem cu adevarat decat acei oameni care nu se cunosc pe sine. Cei care se cunosc pe sine nu se tem. Asadar, totul poate fi redus la o chestiune de abordare. Voi nu aveti nimic de pierdut, dar credeti ca ati avea.
Oamenii se tem de viata, pentru ca ea nu este posibila decat daca ei devin salbatici, daca isi pierd ratiunea, aruncandu-se in valtoarea iubirii, a muzicii, a dansului. Asa se naste teama.
Cine se teme de moarte? Eu n-am intalniti pe nimeni care sa se teama de moarte, dar aproape toti cei pe care-i cunosc se tem de viata. Renuntati la aceasta temere... Caci nu poti trai, fiindu-ti frica. Poti ori sa traiesti, ori sa-ti fie frica. Nu depinde decat de tine. Si in fond, de ce anume va este atat de teama? Voi nu aveti nimic de pierdut, dar aveti in schimb totul de castigat. Renuntati la temerile voastre si aruncati-va in valtoarea vietii.
In acest fel, atunci cand va veni moartea, o veti putea intampina ca pe un oaspete de seama, nu ca pe un dusman, si va veti bucura de moarte chiar mai mult decat v-ati bucurat de viata, caci moartea are propria ei frumusete. In plus, ea este o raritate, caci nu se intampla decat o singura data, in timp ce viata se repeta in fiecare zi.
Exista diferite tipuri de temeri. Exista un tip bun, atunci cand nu stii despre ce este vorba. Aceasta teama nu inseamna altceva decat ca te afli in fata necunoscutului. Daca teama are un obiect precis, atunci este o frica obisnuita. Unii se tem de moarte- aceasta este o teama comuna, instinctiva; nu are nimic special, nimic maret in ea. La fel de banale sunt teama de batranete, de boala...
Cu totul altceva se petrece atunci cand nu poti descoperi un obiect al fricii tale, atunci cand teama ta nu are nicio ratiune. Abia atunci poti spune ca esti cu adevarat speriat. Atunci cand descopera un motiv, mintea este satisfacuta. Daca poti raspunde de ce, mintea are un pretext de care sa se agate. Explicatiile nu ii servesc decat mintii. Ele nu fac nimic concret, doar explica lucrurile, dar omul se simte satisfacut cu ele. Asa se explica de ce oamenii se duc la psihanalist, ca sa descopere explicatii. Chiar si o explicatie stupida este mai buna decat nimic, caci te poti agata de ea.
Daca simtiti o teama, nu mai intrebati de ce o simtiti.
Teama este un proces natural. in timp ce vinovatia a fost inventata de preoti. Vinovatia nu a fost inventata de natura, ci de om. Teama este inerenta naturii omului, este chiar esentiala pentru cresterea acestuia. Fara teama nu veti putea supravietui. De aceea, teama este normala.
Frica va impiedica sa bagati mana in foc, sa conduceti masina pe partea dreapta sau pe partea stanga (in functie de legea tarii respective), sa nu mancati otrava...
Daca un copil mic nu s-ar teme, el nu ar putea supravietui. Teama este cea care il protejeaza. Voi aveti dreptul natural sa va autoprotejati si nu e nimic rau in asta.
Ceea ce protejati voi este aceasta teama pretioasa, iar teama nu face nimic altceva decat sa va ajute. Teama este un produs al inteligentei. Numai idiotii nu se tem. De aceea, ei trebuie protejati de societate, caci altfel se vor arde, sau vor sari de pe acoperisul casei... sau cine stie ce altceva.
Teama poate deveni anormala, patologica. Omul ajunge atunci sa se teama de lucruri de care nu ar trebui sa se teama, desi gaseste argumente pentru frica sa. De pilda, sa spunem ca cineva refuza sa intre intr-o casa, de teama. Este imposibil sa-i explici logic ca nu are dreptate. El iti va spune: "Ce garantie am eu ca acea casa nu va cadea?"
Altcineva se teme sa calatoreasca cu trenul, intrucat se produc (statistic) atat de multe accidente de tren. Altul se teme sa mearga cu masina, altcineva se teme de avioane.
Acest gen de teama este lipsit de inteligenta. Poti ajunge astfel sa-ti fie frica de propriul pat, caci aproape 97% din oameni mor in patul lor, deci acesta este cel mai periculos loc dintre toate.
Teama de moarte nu este in realitate o teama de moarte, ci teama de a ramane neimplinit. Va este teama ca veti muri si nu ati apucat sa experimentati nimic din viata: nici maturitate, nici crestere, nici implinire. V-ati nascut goi, veti muri goi. Aceasta este teama.
Cand se maturizeaza, omul isi da seama, decojind strat dupa strat, cate temeri a putut aduna in viata lui, si cat de mult i-au exploatat oamenii inocenta profitand de aceste temeri. Preotul nu-l cunoaste pe Dumnezeu, dar l-a amagit, spunandu-i ca il cunoaste. El nu stie nimic despre cer si despre iad, dar l-a fortat sa se teama de iad si sa aspire catre cer. Au aparut astfel lacomia si frica. Nu preotul este vinovat. A fost si el victima altor persoane.
Puteti continua astfel la infinit, mergand in copilarie. Tatal tau nu stia ce te invata, dar a repetat si el ce a invatat de la altii.
In toti oamenii exista temeri, dar exista si o tendinta constanta de a cauta. Eu sper ca temerile nu vor avea castig de cauza asupra voastra, caci cine traieste cu teama, nu traieste deloc; el este deja mort. Teama face parte din moarte, nu din viata. Riscul, aventura, necunoscutul, toate acestea inseamna viata. De aceea, urmariti sa va intelegeti temerile. Si retineti: nu le dati apa la moara, ele sunt dusmanii vostri. Deschideti-va fata de scanteia care este vie in interiorul vostru, aprindeti-o mai tare, pentru ca ea sa arda toate acele temeri, iar voi sa puteti cauta mai departe.
Osho
(fragment din "Emotiile"- Editura Mix)
Sursa imagine: www.redletterchristians.org
sursa:  http://www.astrocafe.ro/articole/articole-20/articol-ce_este_teama-4116
Trimiteți un comentariu