Pagini

joi, 27 noiembrie 2014

Despre responsabilitate II

               


                    Invatam de mici ca trebuie sa fim responsabili... ni se repeta la nesfarsit o lista intreaga de responsabilitati fata de familie, societate, etc. Si pe masura ce crestem... lista creste si ea, devenind uneori coplesitoare. Si totusi, nimeni nu ne invata ca este necesar sa fim responsabili pentru noi insine, pentru ceea ce sadim si crestem in interior, nimeni nu ne spune ca ceea ce gandim si simtim astazi devenim maine. Nici parintii, nici parintii parintilor nu sunt vinovati... A existat un moment in trecut cand am uitat pur si simplu faptul ca suntem creatorii propriilor vieti si ca fiecare clipa a vietii este responsabilitatea noastra. Da, prima si cea mai importanta responsabilitate a fiecaruia este fata de sine insusi, fata de ceea ce permite sa creasca in interiorul sau pentru ca astfel isi construieste, constient sau nu, experientele traite si in acelasi timp influenteaza crearea experientelor colective. 
                    Acum ceva timp a venit la mine o domnisoara convinsa ca are cununiile legate. Draguta, cocheta, o companie agreabila... si totusi cu o serie de relatii dezamagitoare in spate. Discutia a decurs cu gratie pana cand a fost intrebata care este parerea ei despre barbati... Si atunci a inceput potopul de apelative nefericite la adresa domnilor... barbatii sunt mitocani, misogini, nu pot face nimic singuri, sunt depravati, lenesi... Descrierea a continuat o buna bucata de timp... Si domnisoara, care nu contenea cu enumerarea minunatelor calitati masculine se intreba, totusi, de ce e singura... gasind ca unicul raspuns este magia. Si cazul nu este singular si nici nu apartine in exclusivitate femeilor. Cum poti avea o relatie normala cu o fiinta la adresa careia ai doar cuvinte de ocara? Ceea ce este in interior se reflecta in exterior si atragi acele experiente si relatii care sa-ti confirme convingerile interioare. Asa ca... inainte de a da vina pe magie ori cine stie ce alte cauze... opriti-va un moment si intrebati-va unde va situati voi, ce convingeri aveti fata de oameni, femei, barbati, lume in general. Incepeti din interior, fara a cauta vinovati. Doar deveniti constienti de programele care ruleaza in fundal si deveniti responsabili pentru credintele si convingerile voastre. Apoi le puteti schimba si astfel veti schimba realitatea exterioara.
                    In aceeasi categorie se regasesc soti si sotii nefericite care se intreaba de ce stau langa asemenea parteneri... angajati nemultumiti, cetateni nemultumiti, gata sa arunce in propria tara cu noroi pana dincolo de saturatie. Au fost alegerile personale ale fiecaruia... sau poate nu erati acolo cand ati ales? Au ales programele care rulau nestingherite pe pilot automat? Avem partenerii pe care ii avem pentru ca, la nivel interior, ne place sau nu, am rezonat cu ei. Avem sefii, colegii, prietenii pe care ii avem pentru ca rezonam cu ei... si daca nu ne place, e timpul nu sa plecam de acasa, sa ne dam demisia ori sa urcam pe un varf de munte, ci sa ne intrebam ce anume din noi insine atrage aceste persoane, situatii in viata noastra. Odata ajunsi aici putem incepe schimbarea. Si schimbarea presupune sa intelegem si sa acceptam ca suntem responsabili pentru ceea ce atragem, fie acestea experiente sau oameni. 
                    Ne intrebam uneori de ce, desi sunt atatea miscari spirituale, vechi si noi, nu se vad rezultate... Rezultatele vin pe masura ce intelegem ca nu exista vina, nu exista vinovati ci doar lipsa de responsabilitate fata de noi insine si alegem sa schimbam acest lucru nu prin trantirea usilor si alergarea la alte cursuri, alte teorii... ci prin lucrul interior cu noi insine, cu convingerile, credintele si limitele pe care ni le-am impus.

Trimiteți un comentariu