Pagini

vineri, 31 iulie 2015

August 2015 - aspecte numerologice


            A venit si luna august... a 8-a luna a unui an aflat sub influenta vibrationala a numarului 8, asa ca multi probabil ne intrebam ce ne rezerva Universul in urmatoarea perioada. 
            Numarul 8 ne vorbeste despre ambitie, independenta, putere materiala, organizare, mandrie, pasiune. In registrul sau inferior, vibratia lui 8 ne poate face lacomi, excesiv de orgoliosi, insetati de putere si dornici sa le aratam celorlalti cat de mari, importanti, de neinlocuit suntem noi. Partea mai putin placuta a acestor tendinte este ca, luna aceasta, s-ar putea ca Universul sa ne puna cu botul pe labe si sa ne arate ca nu suntem chiar buricul Pamantului, asa ca mare grija la excese, iesiri nervoase necontrolate, pretentii emise fata de sine si fata de ceilalti... s-ar putea ca acestea sa ne coste in timp destul de mult.
               In registrul mediu al vibratiei bate un vant primavaratic, aducator de mici succese, dorinte care se pot implini acum luandu-ne prin surprindere. Avem mici victorii in parteneriate, afaceri, lucrurile parca incep sa se miste in sensul dorit de noi. Sunt posibile totusi unele conflicte cauzate de interferentele intre vibratiile diferite ale lui 8, pe care le preluam in functie de lucrurile cu care ne aflam in rezonanta. Daca noua ne merge bine si surprizele placute ne bat la usa, nu inseamna ca tuturor le merge la fel, asa ca ar fi potrivit sa nu ne falim excesiv cu succesele noastre.
             In registrul sau superior, 8 ne aduce mai aproape de vibratia infinitului. Avem intuitii, intelegem lucrurile altfel, parca ni se ia un val de pe ochi. Exersam modul in care putem aduce in planul material energiile inalte ale spiritului... si incepe sa ne iasa lucrul asta. Parca, parca incep sa se iveasca zorii unui nou mod de a ne raporta la lume, viata, Univers. 
              Vibratia lunii este intarita de cea a anului si isi atinge apogeul in data de 8 august cand trei de 8 isi dau mana pentru a ne ajuta sa gasim echilibrul intre dorinte si responsabilitati, spirit si materie. Ziua, aflata sub patronajul sever al unui 6 care ne provoaca si uneori chiar ne obliga sa ne gasim centrul de echilibru, poate fi un punct de cotitura pentru cei care au lucrat in ultima perioada cu ei insisi, dar si pentru cei care au ignorat soapta spiritului. Daca pentru unii ziua va fi una plina de AHA-uri care ii vor ajuta sa faca un salt in propria evolutie, pentru ceilalti pot fi 24 de ore tensionate, in care frustrari vechi, nemultumiri, esecuri mai vechi sau mai noi sa-si arate coltii, lasandu-i debusolati si extenuati.
             Oricum ar fi, in august nu ne plictisim. Destinul ne da ghionturi, suturi, premii... e un fel de Mos Craciun venit in miez de vara pentru a aduce cadouri ori nuieluse... dupa caz.

miercuri, 1 iulie 2015

Luna Plina 2 iulie 2015 - Eu, tu, noi...

           Pe data de 2 iulie se formeaza luna plina in Capricorn, activand axa I - VII, o axa a relatiilor, a parteneriatelor si a modului in care ne raportam la cei din jur. Cu Soarele in Rac si vibratia lui 2 la conducere... emotiile pot deveni extrem de intense, mai ales acele emotii ascunse sub pres. Daca ne-am reprimat trairile, daca ne-am inghitit cuvintele nerostite... e posibil ca toate acestea sa erupa acum asemeni unui vulcan si ne putem trezi aruncand vorbe grele spre ceilalti si... ganduri grele spre noi insine.
           In spatele lui 2 se afla vibratia lui 8, aducand o adiere karmica evenimentelor care se deruleaza in aceste zile. Si daca pana acum despartirile, rupturile in parteneriate erau doar in plan sau ganduri razlete, ivite in momente de iritare... cu 8 la carma ele devin realitate. Luna plina da nota intregii luni iulie, o luna cu aspecte cand visatoare, cand dure.
             Luna plina de acum nu face altceva decat sa ne indice acel aspect al relatiilor noastre care nu functioneaza si ni-l indica atat de insistent, incat orice am face, nu-l mai putem evita. Clarificarile de care avem acum nevoie nu le vom gasi in exterior. Un nou curs, un alt seminar, o plimbare... nu vor face munca pentru noi. Este momentul sa stam pe loc si sa ne intelegem pe noi insine, sa privim dincolo de suprafata, exact in acele unghere in care ni se pare prea greu sa privim.
Axa caselor I-VII ne indica modul in care relatiile noastre contribuie la cresterea noastra interioara si modul in care noi insine contribuim la cresterea interioara a celor din jur. Suntem in armonie? Vedem lumina din celalalt sau doar ceea ce nu ne place? Vrem sau nu vrem, relatiile noastre sunt o poveste despre noi, o poveste care spune fara retineri ceea ce noi refuzam sa vedem in noi insine. 
             Exista relatii in care intram senini, in cantecul inimii si relatii in care intram manati de temeri, supusi de dependente, de teama de a nu fi singuri, de nesigurantele si frustrarile interioare. Pare greu de crezut, dar alegerile noastre in materie de relatii nu au prea mare lucru in comun cu constientul nostru, cu logica si ratiunea... ci cu acea parte din noi pe care n-o bagam in seama, subconstientul... adica locul tainic in care indesam toate spaimele, toti balaurii copilariei, toate umbrele triste ale trecutului. Si in masura in care acceptam sa vindecam acest colt uitat din noi, devenim constienti de ceea ce le daruim celor din jur, de ceea ce ne daruim noua insine.
            Atunci cand actionam fara a fi atenti la ceea ce purtam in subconstient suntem asemenea printilor din povesti care, desi au la dispozitie un castel intreg, stau inchisi intr-o camera de teama a ceea ce s-ar putea afla dincolo de peretii protectori. Ne privam astfel de bucuria de a trai frumos si bine, in acord cu noi insine... si ne privam de bucuria de a avea relatii sanatoase, pline de bucuria impartasirii.
             Luna plina din iulie ne atrage atentia ca nu ne putem minti pe noi insine la nesfarsit, ca mai devreme sau mai tarziu oricat de mult ne place sa fim omizi... tot vom deveni fluturi, dar pentru asta avem nevoie de curaj, discernamant...si dorinta de a invata sa ne iubim si sa ne acceptam asa cum suntem iar astfel sa privim dintr-o noua perspectiva intreaga lume.

marți, 30 iunie 2015

Iulie 2015 - aspecte numerologice - La brat cu Destinul

          A venit, a venit vara... Ei da, a venit vara, a trecut solstitiul, ne-am copt suficient pentru a merge mai departe. Si daca tot ne-am obisnuit cu energiile care ne dau planurile peste cap... iulie nu face exceptie, ba chiar ne mai da un plus de avant. 
           Iulie vine in forta sub atenta supraveghere a lui 7 pentru a ne purta in necunoscut, in necunoscutul din noi si dintre noi. La brat cu Destinul facem planuri, renuntam la ele, facem altele... si o tinem tot asa pentru ca in final sa ajungem, cu sau fara voia noastra, exact acolo unde este necesar sa fim in acest moment. Ca ne place sau nu... e o problema de perspectiva. 
            Suntem intr-o luna de vibratie 7, intr-un an 8... adica luna asta Destinul materializeaza pentru noi, ne este ghid, profesor, indrumator, prieten si... dusman. Si cum planeta corespondenta lui 7 este Neptun, ne putem astepta atat la liniste... cat si la furtuna, in functie de ceea ce am facut pana acum. Am fost sinceri cu noi insine? Ne urmam drumul pe care il simtim al nostru? Ne urmam inspiratiile interioare? Daca raspunsul este da... zeul marii ne va oferi ape line, pe care sa plutim netulburati. In schimb, daca inca mai pendulam intre ceea ce stim ca ne este benefic si lucrurile, relatiile din care nu vrem sa iesim, desi ne fac rau... Neptun ne va darui furtuna dupa furtuna, nu drept pedeapsa, ci pentru a ne trezi din comoditate, lene, ezitare. Si in cazuri extreme... chiar va misca el lucrurile pentru noi, facand ca ceea ce nu ne mai foloseste sa dispara cu sau fara voia noastra.
              In data de 2 iulie si in zilele urmatoare Luna pune sub lupa relatiile noastre, parteneriatele... si iluziile legate de acestea. Pe principiul... de ce ti-e frica nu scapi... in relatiile noastre par sa iasa la iveala toate temerile, frustrarile pana acum ascunse in subconstient. Sunt relatii care au trecut prin proba de foc si acum se reconsolideaza si relatii care intra in furtuna pentru ca la sfarsit sa iasa purificate sau... sa se scufunde asemeni unei corabii in adancul trecutului. Dupa data de 16 devenim mai atenti la ceea ce se afla in interiorul nostru, mai intelepti... sau doar mai precauti in parteneriatele de orice natura pentru ca, dupa primele doua saptamani din iulie... invatam ca nu tot ce zboara se mananca.
            Datele de 7, 16 si 25 pot aduce surprize ale Destinului. Vibratia lui 7 isi dubleaza puterea si alaturi de 4, o vibratie cu adanci ecouri in ceea ce consideram a fi stabil in vietile noastre... ne poate pune sub lupa propriile convingeri, credinte, clatinand si uneori daramand din temelie ceea ce consideram ca ne defineste. Si asta pentru a ne aminti ca viata este curgere si totul se afla in continua transformare, inclusiv noi insine. 
           Cu Soarele in Rac, pana spre sfarsitul lunii emotiile, fie ele negative ori pozitive joaca rolul principal. Suntem emotivi... si avem si motive. E greu sa ramai in echilibru cand iti fuge pamantul de sub picioare... dar asta ni se si cere, sa ramanem in echilibru cand totul se clatina in jur. Dupa intrarea Soarelui in Leu devenim mai... luminosi, sperantele, visele, planurile incep sa se reaseze pentru a ne pregati de... a 8-a luna a unui an de vibratie 8 :)
            Cu alte cuvinte... sub bagheta magica a lui 7, in iulie exploram, ne exploram, iubim, disperam, visam, urcam pe culmi si coboram in abis, dar cu siguranta nu ne plictisim!

vineri, 26 iunie 2015

Cauzele subtile ale bolilor IV - conflictul interior

           Da, atasamentul este o forma a conflictului emotional, un conflict intre natura noastra profunda - iubirea - si tot ceea ce ne desparte de ea, un vesnic conflict intre natura divina si cea umana. Prefer totusi ca uneori sa evit acest termen pentru ca ne-am obisnuit sa consideram conflictul ca fiind ceva negativ, generator de durere, suferinta. Adesea ni se spune ca este necesar sa cultivam armonia, fara a intelege ca aceasta este o impletire de contrarii. Poate nu intamplator in ultima perioada exista predispozitia de a dezvolta un atasament fata de armonie ca ideal de atins. Daca armonia este o urmare fireasca a cultivarii iubirii in interior, a intoarcerii spre natura noastra divina, atunci cand este privita ca fiind cauza si nu efect, devine un factor al adancirii ranilor interioare. Exista o diferenta majora intre cel care se straduieste sa pastreze iubirea in interior indiferent de circumstantele exterioare si cel care de dragul ideii de armonie este gata sa respinga incercarile exterioare pentru a nu se tulbura in interior.
               Revenind la boala... Ea apare initial in suflet ca urmare a conflictului interior gestionat gresit. Ce inseamna un conflict gestionat gresit? Inseamna ca, in locul iubirii alegem ura, resentimentul, disperarea, dispretul etc. Poate sa para dur... dar dezvoltarea emotiilor, a gandurilor negative indreptate asupra noastra si a celorlalti inseamna dezicere de propria natura divina, dezicere de Divinitate. Pentru ca disperarea, dispretul, resentimentul sunt deziceri de iubire. 
                 In Cartea lui Iov exista trei trepte ale purificarii, trei trepte ale conflictului interior intre uman si divin. Initial dispar bunurile materiale, apoi viitorul - prin moartea copiilor, iar in final i se iau valorile spirituale... si totusi, Iov nu renunta, nu se dezice de natura lui eterna si prin asta castiga tot. Castiga prin intelegerea faptului ca singura realitate eterna este cea divina. Iov ilustreaza rezolvarea conflictului interior, vindecarea sufletului - pastrarea iubirii. Da, se plange, se zbate in suferinte, dar interior ramane statornic in iubire. Constientul, ratiunea se zbat in neintelegerea evenimentelor in timp ce subconstientul ramane neclintit. Pierde tot... sa fim seriosi... cati dintre noi n-am intra in depresie sau nu ne-ar trece prin cap sa ne punem latul de gat pentru pierderea a jumatate din ceea ce a pierdut Iov? Si totusi Iov ramane statornic. Care este de fapt incercarea? La nivel exterior putem urla, putem plange, ne putem urca pe pereti de durere daca asa avem chef... dar, pentru a trece incercarea, interiorul, subconstientul este necesar sa ramana ancorat in iubire. Nu faptul ca afisam un calm inghetat in fata durerii ne salveaza, ci neclintirea interioara in iubire. Poate de aceea Isus spune ca nu ceea ce intra in om il spurca, ci ceea ce iese din el. Ceea ce ne raneste sufletul si, in final trupul, nu este gandul fugar ori emotia de moment, ci modul in care le gestionam, gradul in care le lasam sa patrunda in interior si de acolo sa modeleze realitatea. 
               Conflictul este samanta evolutiei. Exterior, suntem in permanenta in conflict. Dorintele mele, modul meu de a privi lumea nu se vor suprapune niciodata perfect cu ale tale. Evolutia se naste prin unificarea acestor contrarii in iubire. Eu, cea de ieri, sunt in conflict cu mine, cea de azi, pentru ca azi nu mai sunt cea de ieri. Daca in interior am reusit sa pastrez si sa cresc iubirea, prin acest conflict ma dezvolt. Daca resentimentele incep sa ma roada, daca intre timp am ales sa dispretuiesc, sa lovesc in altul ori in mine insami, imi ranesc sufletul si incep sa scad in iubire. Gandul de ieri va fi in conflict cu cel de maine asa cum valurile marii tulbura suprafata apei, dar adancul trebuie sa ramana neclintit pentru ca viata sa infloreasca.
               Fiecare gand de injosire a celuilalt ori a propriei fiinte, fiecare neiubire, neiertare... se rasfrange asupra noastra si ne raneste sufletul pentru ca, la un nivel foarte adanc, toti avem aceeasi natura - iubirea, suntem un tot in care conflictele nu exista, sunt doar expresii ale unicitatii fiecarei fiinte. Intr-adevar este mult mai greu sa descoperim si sa vindecam sufletul decat trupul. Trupul este aici, il atingem, simtim durerea, vedem ranile, in timp ce sufletul este pentru multi o notiune abstracta, o teorie lipsita de interes. Si totusi... din durerea pe care nu o vedem, nu o simtim, se naste ceea ce vedem si simtim.

joi, 25 iunie 2015

Cauzele subtile ale bolilor III

  Te iubesc
Imi pare rau
Te rog sa ma ierti
Multumesc.

        Da...din nou Ho'oponopono... si nu pentru ca e o moda sa cautam tot felul de remedii spirituale si nici pentru ca ar fi o formula magica, ci pentru ca e un balsam pentru suflet. Si daca boala apare ca o rana a sufletului, o poveste care se tese printre lacrimi... sau prin ziduri de furie si agresivitate, tot sufletului trebuie sa-i adresam primul cuvant de vindecare.
          Sunt suferinte nascute din tristete si suferinte nascute din furie. Ma intrebam ce le deosebeste, de ce un om, intr-o anumita situatie, se adanceste in depresie si un altul, intr-o situatie similara, dezvolta furie, agresivitate, violenta... Adevarul e ca radacina lor e aceeasi... un atasament, o intelegere eronata asupra lumii, dar daca in primul caz omul isi indreapta actiunea distructiva direct asupra sa, in cel de-al doilea caz, actiunea este indreptata asupra celor din jur ca, dupa acest mic ocol exterior, sa revina si el la sursa - asupra celui care a generat-o. Fie ca te lovesti direct, fie ca il rogi pe altul sa te loveasca, principalul autor esti tot tu.
            Scriam despre atasamente si mi se parea logic - depistam atasamentul, lucram asupra lui - cauza dispare, ulterior va disparea si efectul. Totusi, uneori nu poti sau nu prea vrei sa descoperi atasamentul. Nu poti pentru ca e prea adanc, pentru ca e acolo de prea mult timp si inca nu ai dezvoltat suficient atentia asupra miscarilor interioare incat sa-ti dai seama... sau pur si simplu nu vrei, nu vrei pentru ca doare, pentru ca e greu, neplacut, umilitor, jenant etc. Uneori ne cream cu atata migala o anumita imagine despre noi insine incat atingerea ei, chiar si cu o floare, devine un chin sfasietor. E greu sa-ti accepti propria imperfectiune, sa incetezi sa vanezi vinovati, e greu sa nu mai fi o victima sau un calau. Cine spune ca schimbarile se petrec peste noapte si sunt o bucurie continua, ori a citit prea mult si crede ca teoria tine loc de practica, ori mai are, poate, de scotocit prin ungherele propriului interior. Nu, schimbarile interioare durabile nu se produc peste noapte, ci necesita munca, disciplina, dorinta de a merge mai departe. Tocmai asta este unul dintre motivele pentru care impulsul spre schimbare este dat de boala si nu de sanatate. E trist, dar este o realitate. Cand suntem sanatosi amanam schimbarile, amanam analizele, introspectia... pe principiul ca e si maine o zi. Cand vine boala si ne simtim viata amenintata, lucrurile se schimba, posibilitatea ca ziua de maine sa nu mai fie ne mobilizeaza. 
              Ideal ar fi sa prevenim boala si nu sa o asteptam ca impuls pentru schimbare. Nu este necesar sa ne imbolnavim pentru a ne privi in ochi pe noi insine, pentru a ne asculta sufletul, pentru a ne desprinde putin din iuresul dorintelor. Cand apele sunt linistite, putem inota in adanc, ne putem juca printre valuri fara ca teama sa ne sufle in ceafa. Cand vine viitua... lucrurile se schimba. Si boala e o viitura... 
               Si atunci, cum prevenim? Prin devenire... cred ca am citit pe undeva o chestie de genul "ceea ce am fost, eu nu mai sunt, ceea ce sunt, eu devin"- nu mai stiu unde am citit, dar mi-a placut, mi-a placut pentru ca ilustra ideea de transformare permanenta, de evolutie. Cand ne culcam seara suntem cu totul altii decat cei care eram de dimineata si nici macar nu ne dam seama. Si pentru ca nu ne dam seama, nu controlam procesul, nu stim ce devenim, spre ce ne indreptam. Daca incepem sa constientizam aceasta curgere continua ne putem controla drumul, stim spre ce ne indreptam, avem o tinta. Cum controlam drumul? Fiind atenti la ce permitem sa intre in noi, modeland ganduri, emotii, astfel incat la lasarea noptii sa fim putin mai curati decat eram in zori. Si zi dupa zi continuam procesul.
               De ce am inceput cu Ho'oponopono? Pentru ca este o barca buna atat cand soarele straluceste cat si pe timp de furtuna. Cand nu stim ce, de ce, cum, cand... folosim formula. Practic, dam drumul logicii, ratiunii, constientului si lasam curatarea sa se produca. In aceste cuvinte incepe, intr-un fel, practica smereniei, o practica esentiala spre vindecare.

miercuri, 10 iunie 2015

Cauzele subtile ale bolilor - atasamentele si spiritualitatea

             Am vorbit acum cateva zile cu o veche prietena. In ultima perioada drumurile noastre s-au intersectat rar, ea a luat-o pe un drum, eu pe altul. Si imi povestea despre problemele pe care le are. De ani buni se straduieste sa inteleaga de ce fiica ei o evita, de ce are zile in care se simte foarte rau... si diagnostice medicale pe masura. Apoi m-a sunat o fosta eleva, si-a rupt mana. Nici ea nu sta pe roze cu sanatatea... la nici 30 de ani coloana ii joaca feste, ia analgezice, nici cu viata sentimentala nu sta bine... de fapt doar sta... singura. Ambele au probleme... de sanatate, relationale, financiare... si m-as fi asteptat ca cel putin in primul caz sa nu fie asa. Vechea mea prietena si-a descoperit ceea ce ea numeste calea ei spirituala cu aproape 8 ani in urma... intr-un fel a ajutat-o. Cea de-a doua persoana nu urmeaza nici o cale spirituala, de fapt nici nu o intereseaza, spune ca ea nu pricepe chestii de genul asta. Fiinte diferite... probleme asemanatoare. Si ma apuc sa masor... Amandoua au parametrul iubirii de Dumnezeu scazut, in timp ce atasamentele se ridica la cer, la fel si orgoliul. Evident, in primul caz, sunt mai mult atasamente legate de spiritualitate, pare sa se fi ancorat puternic intr-o anume ideologie si vrea sa ramana acolo, iar ceea ce i se intampla este un semnal ca a venit vremea s-o ia din loc. Acest lucru se petrece prin accentuarea problemelor. In al doilea caz, atasamentele tin mai mult de sfera materiala, de viitor, de dorinta de a se casatori. Indiferent de planul in care apar... sunt totusi atasamente.
              Citeam cu ani in urma intr-o carte a lui Dragos Argesanu ca si sfintii se reincarneaza... la momentul respectiv n-am inteles cum si de ce. De ce ar avea nevoie Sfantul Vasile cel Mare sa mai treaca pe aici de exemplu? Acum, cu ansa in fata, mi se limpezesc gandurile... cel putin pentru moment, pentru ca sper sa inaintez, sa descopar in timp o perspectiva mai ampla. Inca nu intelesese ca totul se afla in Dumnezeu, ca iubirea Lui cuprinde totul si este dincolo de logica umana, nu intelesese ca nu ai voie sa dispretuiesti, sa judeci ori sa acuzi pe nimeni fara sa pastrezi in acelasi timp iubirea fata acela. Mai avea inca atasamente... poate nu legate de lumea materiala, ci doar de imaginea pe care si-o crease despre Dumnezeu si logica divina. Asa ca vine iar sa invete, sa vada cum e sa fie in locul celui blamat. Sa vada cum e sa cazi... sa fii in locul celui neatins de aripa sfinteniei. 
              Spiritualitatea are capcane mai greu de detectat decat materia... sunt atasamente mai subtile care nedetectate ne pot opri evolutia pentru mult timp. Atasamente fata de o idee, de o credinta, de un ideal... Ne dam seama ca exista un atasament atunci cand gandul ca ceva din ideile imbratisate ar putea fi fals ne da fiori, ne ascute ghearele agresivitatii si incercam sa demonstram cu orice pret ca avem dreptate... ori daca nu incepem dispute ideologice, incepem sa-l dispretuim pe cel care nu ne da dreptate in totalitate... sa-l dispretuim pentru ca noi detinem adevarul si el nu. Si de aici ne dam seama cat de departe suntem de propria inima. 
             Solutia vine mai devreme sau mai tarziu din partea Universului. Fie ne trezim singuri si pe ruinele vechilor convingeri construim din nou, constienti ca si noile descoperiri vor trebui mai tarziu inlocuite, pe masura ce ne adancim tot mai mult in noi, fie ne scutura bine boala, problemele... Asta nu inseamna ca exista un drum corect, singurul corect, pe care problemele nu apar. Daca accepti de buna voie destramarea, reconfigurarea repetata a propriului interior, colaborezi cu Universul si descoperi ca boala, problema intampinata este o treapta,ca te ajuta sa cresti. Diferenta de perceptie...
          Cum ne putem ajuta? Dezvoltand discernamantul, urmarindu-ne tresaririle interioare. Spiritualitatea contine in sine un paradox... cu cat te inalti mai mult, cu atat este necesar sa te adancesti mai mult. Cu cat mai multa smerire, cu atat mai multa inaltare. Sfantul nu poate afirma despre sine ca este sfant... nu stie, ocupatia lui principala este smerirea, de inaltare se ocupa iubirea care creste in el. Cand simti ca esti deasupra altora... ca esti superior... deja ai uitat sa mai cobori si astfel ti-ai stopat si inaltarea. Cand ideea devine mai importanta decat esenta, cand legea este mai presus de iubirea care i-a dat nastere, ai uitat sa mai cobori. Iubirea a dat nastere legilor spiritului si ale materiei pentru a lumina drumul catre ea. Atunci cand adoram o treapta a drumului, uitam ca finalitatea nu este treapta, ci iubirea din care s-a nascut.

marți, 9 iunie 2015

Cauzele subtile ale bolilor II - vindecatorul care are nevoie de vindecare

              Se intampla uneori ca terapeutii sa preia energiile de vibratie joasa cu care vin in contact ori chiar boli pe care incearca sa le trateze. Alteori capacitatea de a aduce altora vindecare scade dramatic, apar accidente fie ale terapeutului, fie ale celor apropiati. Sunt si momente in care viata pare sa fie naruita in fata sa, viitorul i se inchide. De ce se intampla? De ce li se intapla unora si altora nu? Nu voi incerca sa dau un raspuns general valabil pentru ca in ecuatie intra foarte multe variabile. Este necesar sa se tina cont de evolutia personala a terapeutului, de mediul in care traieste, de predispozitiile din viata actuala si cele cu care a venit din alte vieti. Uneori este necesar sa urmarim si vietile inaintasilor sai pentru a avea o privire de ansamblu asupra situatiei. Asa ca voi puncta doar ceea ce am experimentat fie pe propria piele, fie prin contactul cu persoane care au trecut prin situatii mai mult sau mai putin neplacute. 
                 Se pare ca problemele incep sa apara atunci cand apare atasamentul fata de actul vindecarii, de  darul de a fi vindecator. Initial apare atasamentul care apoi inainteaza spre orgoliu, spre credinta de a fi o fiinta aleasa, de a fi altfel, de a fi superior altora. Exista si cazul in care apare un atasament puternic fata de imaginea de persoana speciala pe care terapeutul si-o creeaza in timp. Cu cat este mai bun, mai cautat pentru calitatile sale, terapeutul risca sa dezvolte un asemenea atasament si ulterior sa sufere consecintele sale. Orgoliul se poate manifesta prin acceptarea unor cazuri care sunt prea complicate pentru respectivul vindecator, doar pentru a nu refuza, pentru a nu isi recunoaste deschis limitele. 
              Ce se poate face atunci cand ajungem in aceasta situatie? De dorit ar fi sa nu ajungem aici, dar daca totusi ni se intampla... si uneori mecanismele interioare sunt atat de subtile incat ne dam seama prea tarziu ca am sarit calul... solutia de prim ajutor este smerirea, aducerea repetata in atentie ca nu terapeutul este cel care vindeca, ci Divinitatea, iar vindecatorul este unealta prin care vindecarea are loc. De ajutor este sa cultivam iubirea in suflet si sa ne revizuim activitatea, gandurile si emotiile simtite fata de ceilalti, fata de noi insine, sa ne observam momentele de enervare, agresivitate si sa descoperim ce anume le-a declansat. Este posibil ca pur si simplu sa ne fi ancorat intr-o convingere, credinta iar aceasta sa ne fi blocat energia. Este de asemenea posibil sa ne fi atasat de rolul nostru, de misiunea personala pe care o avem si astfel sa fi blocat legatura cu Divinitatea. Fiecare este necesar sa-si faca propriile investigatii si sa descopere propriile cauze interioare pentru ca, desi in aparenta putem fi foarte asemenatori, in interior suntem fiecare o fiinta unica. Rar... dar totusi posibil, este cazul in care persoana a avut misiune de vindecator doar pentru o parte a vietii si a venit timpul sa treaca mai departe... iar atunci solutia este acceptarea cu iubire a situatiei... plus smerirea necesara.
              Ca ajutoare imediate putem folosi Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, Canoanele de umilinta, trimiterea de iubire catre trecut, prezent si viitor, iertarile, fata de noi insine, fata de intreaga creatie, fara a uita de mosii si stramosii nostri si de urmasi. Citirea din Noul Testament si meditarea cuvintelor lui Isus - "credinta ta te-a vindecat" ne pot ajuta sa revenim cu picioarele pe pamant atunci cand dezvoltam un orgoliu exacerbat. Folositor este insa, pentru orice terapeut, sa-si creeze un program propriu de rugaciune si meditatie care sa-l ajute sa pastreze si sa dezvolte legatura cu Dumnezeu, ferindu-l in acelasi timp de ispitele care, neobservate, pot deveni coplesitoare.

luni, 8 iunie 2015

Cauzele subtile ale bolilor I

     Scriam cu aproape doi ani in urma despre cauzele spirituale ale bolilor... si abia daca zgariam suprafata subiectului. Intre timp am tot cercetat, experimentat, pentru ca ceea ce spuneam atunci se potrivea in unele cazuri, in timp ce altele ramaneau fara raspuns, sau cu un raspuns partial. Vorbeam despre teama si ma opream acolo, fara a arunca o privire dincolo de val pentru a vedea radacinile ei. 
         Teama ne tine captivi in vibratii joase, ne deschide catre energiile grosiere care provoaca in timp fie boala, fie diferite necazuri. Mergand pe fir, teama se naste din atasament, apare atunci cand ne atasam dincolo de limita permisa de un lucru, o persoana, un ideal, o convingere. Daca ne atasam de un lucru sau o persoana ajungem treptat sa pierdem obiectul atasamentului. O femeie care are un atasament puternic fata de sot incepe sa se teama ca l-ar putea pierde, ar putea fi parasita, incepe sa-si concentreze atentia in aceasta directie atragand in final despartirea. Evident, lucrurile se complica putin atunci cand pe langa atasament apar si asteptarile. Asteptarile ne imping spre deformarea realitatii si crearea de noi atasamente. Asteptarile ne leaga de un anumit fir al lucrurilor, de o anumita imagine, parere, dorinta, etc. Cand asteptarile noastre sunt proiectate asupra altei fiinte ii incalcam acesteia dreptul de a fi el insusi / ea insasi, fortam persoana sa se incadreze in tiparele noastre... iar daca aceasta nu se conformeaza, incepem sa dezvoltam agresivitate.
              Exista un lant subtil atasament - asteptari - agresivitate care otraveste sufletul si produce boala ori diverse alte probleme, de la destramarea familiei pana la pierderea bunurilor, accidente etc. Pierdem obiectul atasamentului. Daca ne atasam de reputatia noastra atragem oameni si evenimente care sa ne stirbeasca reputatia, daca ne atasam de cariera, riscam sa pierdem locul de munca, daca ne atasam de cei dragi, acestia sunt indepartati. 
               Bine, dar ce-i rau in a-ti iubi partenerul, rudele, in a fi dedicat carierei etc? Practic, nimic. Problema apare cand dezvoltam atasamente, cand obiectul iubirii, dorintei noastre devine unic scop, ideal. Si asta pentru ca nu mai evoluam ci ramanem legati de obiectul atasamentului. Refuzul de a evolua, de a-ti extinde cunoasterea, iubirea, mintea, constiinta este astfel remediat de Univers prin desprinderea fortata de locul in care ne-am blocat. 
                  In momentul in care lucrurile nu merg bine, fie in ceea ce priveste sanatatea, fie in ceea ce priveste celelalte aspecte ale vietii, ar fi bine sa ne intrebam nu de ce ni se intampla tocmai noua sau cu ce am gresit, ci ce atasamente avem fata de noi insine sau alte persoane, lucruri implicate in situatia respectiva. Depistand atasamentele intelegem unde anume gresim, unde ne refuzam evolutia. Viata este un rau, o curgere permanenta... daca vrem sa ramanem intr-un loc, mai devreme sau mai tarziu fie ne va ineca, fie ne va arunca mai departe. Pentru a ne desprinde de atasamente avem mai multe posibilitati, in functie de inclinatiile fiecaruia: rugaciunile de iertare, eliberarile, meditatiile prin care dizolvam / transmutam energia prinsa in atasament, ori combinatia acestora. 

joi, 4 iunie 2015

Sa ne fie de folos

 Pentru ca sunt persoane profund legate de spiritualitatea ortodoxa si am gasit aceste canoane de rugaciune pe site-ul http://www.lavrentie-sovre.eu/, am decis sa le public in aceasta postare. Daca sunt facute cu inima deschisa si credinta, aceste rugaciuni functioneaza... functioneaza chiar si acolo unde pare ca nimic nu merge, orice am incerca.


Aceste canoane de rugăciuni se recomandă a fi făcute unul o dată şi numai cu binecuvântarea şi sfatul părintelui duhovnic. Acolo unde nu este trecut cât timp se citeşte un acatist, rugăciune etc, înseamnă ca trebuie cerută binecuvântarea duhovnicului, căci numai duhovnicul ştie puterea fiecăruia dintre noi.
1. Pentru boală:
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Acoperământ;   
• Marţi, Joi, Sâmbătă - Ac Sf. Muc. Pantelimon;
2. Pentru serviciu:
• Psalmii 37, 67, 50, 142
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Marţi, Joi, Sâmbătă: Acatistul Buneivestiri    
• Seara - Paraclisul Maicii Domnului    
• Psaltirea o data   
3. Pentru reuşită la proces:
• 40 de zile - Ac. Sf. Muc. Mina (zilnic)   
• Psaltirea de 3 ori (în aceste 40 zile)   
4. Pentru plecarea în străinătate:
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Marţi, Joi, Sâmbătă - Acatistul Buneivestiri   
5. Pentru patima beţiei:
• 40 de zile - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Psalmii 37,  67, 50, 142
• Miercuri, Vineri - post: Anafura şi Aghiazmă
6. Pentru împăcarea în familie:
• 40 zile - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sfânt Acoperământ
• Psaltirea de 3 ori (in aceste 40 zile)
7. Pentru cununie:
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Ier. Nicolae
• Marţi, Joi, Sâmbătă - Acatistul Sf. Ier. Spiridon
8. Pentru concubinaj:
• 80 de zile - Ac. Sf. Muc. Mina (seara şi dimineaţa)   
• 7 Psaltiri (în aceste 80 zile)
• Luni, Marţi, Joi, Sâmbătă: Ac. SI: Ier. Spiridon
9. Pentru hoţie:
• 80 de zile - Ac. Sf. Muc. Mina (seara şi dimineaţa)   
• 7 Psaltiri (in aceste 80 zile)
10. Pentru boală:
• Luni, Marţi - Acatistul Sf. Ioan Botezătorul
• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ
• Joi, Sâmbătă - Acatistul Sf. Ier. Spiridon
11. Pentru zămislirea de prunci:
• Luni - Acatistul Sf. Ioan Botezătorul
• Marţi, Joi - Acatistul Sf  ler. Spiridon
• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ
• Sâmbătă, Duminică - Ac. Sf. Muc. Pantelimon
• 40 de zile - Acatistul Sf. Părinţi Ioachim şi Ana
12. Pentru dezlegarea graiului:
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Ioan Botezătorul
• Marţi, Joi, Sâmbătă, Duminică - Ac, Sf. Ier. Spiridon
13. Pentru luminarea mintii:
• Psalmii 37. 67, 50,142
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)
• Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)   
14. Pentru liniştea copilului:
• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)
• Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Marţi, Sâmbătă - Acatistul Buneivestiri   
15. Pentru izbăvirea de pagubă şi necaz:
• 40 de zile - Ac. Sf. Muc. Mina (seara şi dimineaţa)   
• Psaltirea de 3 ori (in aceste 40 de zile)
• Marţi, Joi, Sâmbătă, Duminică - Acatistul Sf. Ier.  Spiridon
16. Pentru întoarcerea acasă:
• 40 de zile - Psaltirea de 3 ori
• Acatistul Sf. Muc. Mina (zilnic)   
• Luni, Miercuri, Vineri - Acatistul Buneivestiri   
17. Pentru întărirea credinţei şi luminarea minţii:
• Marţi, Joi, Sâmbătă – Acatistul Sf.. Ier. Spiridon
18. Pentru cereri:
• Luni, Miercuri, Vineri - Acatistul Sf. Ier. Spiridon
• Paraclisul Maicii Domnului (seara)   
• Psalmii 37 ,67, 50, 142 (zilnic)
• Anafură şi Aghiazmă Mică (zilnic)
19. Pentru sporul casei:
• Luni, Marţi, Joi, Sâmbătă - Acatistul Sf. Ier. Spiridon
• Paraclisul Maicii Domnului (seara)   
• Miercuri, Vineri - post (dimineaţa Anafură şi Aghiazmă)
• Sâmbătă o pâine şi o lumânare la Biserică
20. Pentru femeia gravidă:
• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Pantelimon
• Marţi, Joi, Sâmbătă - Ac. Sf. Stelian
• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)
• O dată pe lună (timp de 3 luni) - Sfânta împărtăşanie
21. Pentru demonizaţi:
• Luni, Miercuri - Ac. Sf. Ioan Botezătorul
• Marţi, Joi - Ac. Sf. Ier, Spiridon
• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ
• Sâmbătă, Duminică - Ac. Sf. Muc. Pantelimon
• Psalmii 37, 67, 50,142 (zilnic)
• Ulei de la Sfântul Maslu în mâncare; Anafură şi Aghiazmă
• O data la 3 săptămâni - Sfânta împărtăşanie
22. Pentru gând bun de cununie:
• de 3 ori in perioada 40 de zile - Ac, Sfântului Acoperământ şi
                                                               Paraclisul Maicii Domnului   
23. Pentru ferirea de rele:
• 40 de zile - Psaltirea de 3 ori  
• Zilnic - Acatistul Sfântului Acoperământ
24. Pentru morţi. hrană şi lumină:
• Canonul de Pocăinţă al Domnului Iisus Hristos
 • lumânare şi o pâine la Biserică
25. Pentru soacră:
• 40 de zile - Ac. Sf. Ier. Spiridon (zilnic)
• Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Muc. Mina   
• Psalmii 37, 67, 50, 142 zilnic
• Psaltirea de 3 ori (in aceste 40 de zile)
26. Pentru concubinaj cu străini:
• 80 de zile - Ac. Sf.  Muc. Mina (seara şi dimineaţa)   
• Luni, Marţi, Joi, Sâmbătă - Ac. Sf. Ier. Spiridon
• Psalmii 37, 67, 50, 142 (zilnic)
• Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)   
• în 120 de zile – Psaltirea de 12 ori
27. Pentru cununie grabnică:
• Psalmii 37, 67, 50, 142
• Psaltirea de 3 ori
• Luni. Miercuri, Vineri - Ac. Sf.  Ier. Nicolae
• Marţi, Joi, Sâmbătă: Ac. Sf. Ier. Spiridon
• Sâmbătă şi Duminică - Ac. Buneivestiri   
28. Canon de mulţumire:
• 40 de zile - Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)   
• Sâmbăta - o pâine şi o lumânare la Biserică
29. Pentru boala psihică:
• Ac. Sf. Muc. Pantelimon (zilnic)
• Luni. Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ
• Sâmbătă, Duminică - Ac. Sf.  Ier. Spiridon
30. Canon de mulţumire:
• Tatăl nostru, Crezul, Psalmul 50
• Canon de pocăinţă al Domnului nostru Iisus Hristos
• Duminica la Biserica - Anafură şi Aghiazmă
• în cele 4 posturi de peste an - mâncare de post
31. Boală de epilepsie:
• Luni, Marţi - Ac. Sf . Ioan Botezătorul
• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ
• Sâmbătă, Duminică - Ac. Sf. Muc. Pantelimon
• O dată pe lună timp de un an - Sfânta Împărtăşanie.
sursa:  http://www.lavrentie-sovre.eu/Canoane,%20rugaciuni/Canoane_de_rugaciuni.htm

luni, 1 iunie 2015

Luna plina 2 iunie 2015 - aspecte numerologice

Eu ... tu ... noi...
                Luna plina care se formeaza in data de 2 iunie ne aduce in prim plan relatiile, cuplul, colaborarile, prieteniile. Cu numerele 2, 6 si 8 ca actori principali suntem pusi in situatia de a analiza toate relatiile din viata noastra si de a ne intreba cum ne oglindim noi insine in acestea. Suntem indemnati sa pasim spre armonie prin intelegerea faptului ca relatiile noastre vorbesc despre noi, sunt o reflectare a interiorului nostru si acolo unde exista neintelegeri, conflicte, in loc sa aratam cu degetul spre celalalt ar fi mult mai bine pentru noi sa cautam in interior cauza care a generat aceste situatii. 
               Sa nu uitam ca 8 este atat un accelerator al karmei cat si al manifestarii iar acum ni se cere sa constientizam ce ne dorim in relatiile cu ceilalti si sa gasim modalitatile cele mai potrivite pentru a aduce armonie in acestea. In parteneriat cu 8... 6 accentueaza provocarile aduse de relatiile in care ne aflam, nu pentru a ne chinui ori pedepsi ci pentru a intelege ca este timpul sa ne privim in oglinzile din jurul nostru si sa aducem schimbarile necesare. Desi dureros, acest proces de constientizare contribuie la maturizarea noastra si ne deschide noi perspective asupra vietii.
               Vibratia lui 2 accentueaza nevoia de a ne vindeca ranile ascunse in subconstient, ne vorbeste despre instincte, intuitie, fortele interioare care ne ghideaza in alegerile pe care le facem. Si daca ceea ce vedem in oglinzile din jur nu ne place... este momentul sa recunoastem si sa folosim forta interioara, intuitia, pentru a ne da seama ce ne dorim cu adevarat. Acum, mai mult ca in alti ani, suntem sustinuti pentru a face schimbarile necesare.
              Suntem indemnati sa analizam propriile judecati asupra celor din jur. Ce nu ne place la ceilalti? Ce ne irita? Ce ne desparte? Ce nu suportam la cei din jur? Ce pretindem de la ceilalti? Ce asteptari avem? De multe ori criticam la un altul ceea ce nu suportam sa vedem in noi insine sau ne trezim ca nu-l suportam pe cel care face ceea ce ne-am dori si noi sa facem dar nu indraznim... si atunci preferam sa aruncam cu noroi.
               Relatiile de cuplu care se confrunta acum cu probleme sunt puse sub lupa si fiecare partener este invitat la un moment de sinceritate cu sine. Avem adesea tendinta de a-l privi pe celalalt prin prisma asteptarilor noastre, a ceea ce ne dorim noi, fara a-i lasa celuilalt dreptul de a fi el insusi. Acum aceasta fractura dintre cine este celalalt si cine vrem noi sa fie poate deveni evidenta. Vibratia lui 2 face ca nevoia noastra de a ne exprima, de a lasa sa se exprime ceea ce simtim in interior sa erupa asemeni unui vulcan. Il putem vedea pe celalalt asa cum este, dincolo de proiectiile noastre? Il putem accepta dincolo de ceea ce am construit noi despre el? Putem accepta o relatie in care fiecare este un intreg? 
               Colaborarile, prieteniile noi si vechi sunt testate acum pentru a li se verifica motivatiile interioare. Ce se afla la baza lor? Ce si cum am cladit impreuna? Ce ne dorim de la ceilalti? Cat daruim si cat primim? Am investit lumina sau intuneric in relatiile noastre?
             Este o curatenie generala, la inceput de vara, in viata sociala si in cea de cuplu si este binevenita acum, inainte de solstitiu, ca o incununare a unei primaveri in care am fost indemnati... uneori fortati sa facem tot felul de schimbari, de alegeri noi, unele dintre ele extrem de solicitante. 
                Ce putem face? Sa avem incredere ca totul se desfasoara in cel mai bun mod pentru noi si, chiar daca tratamentul este dureros... la finalul sau ne asteapta vindecarea profunda a sufletului. 

duminică, 3 mai 2015

Luna Plina in Scorpion - 4 mai 2015 - aspecte numerologice

               Luna plina de la inceputul lui mai vine sa ne sustina in procesul de vindecare interioara, cu accent, de data aceasta, pe vindecarea radacinilor noastre, a relatiilor cu familia in care ne-am nascut. Care este locul nostru in familie? Cum ne simtim in raport cu ceilalti membri ai familiei? Ce credinte, convingeri, programe am mostenit? Ce avem de vindecat? Ne place sau nu, aceste intrebari isi vor face simtita prezenta in viata noastra. Numarul 4 - traditia, radacinile, stabilitatea - sunt rascolite de 5 -ul cutezator, creativ si uneori aventurier. Seriosul 4 este bulversat de exuberanta lui 5 care scoate la iveala mizeria de sub pres, problemele cu care n-am avut chef sau disponibilitate sa dam ochii. Si daca noi nu vrem de buna voie si nesiliti de nimeni... Universul ne impinge putin de la spate soptindu-ne ca a cam venit vremea sa ne intalnim cu noi insine. 
              Numarul 4 poate scoate acum la iveala nevoia de a ne vindeca copilul interior, de a comunica cu el / ea pentru a intelege mai bine ce ne dorim cu adevarat, la ce vise am renuntat, ce compromisuri, temeri, limitari ne-au otravit bucuria interioara.
               Aceste aspecte sustinute de forta unui an 8, in care manifestarea este cuvantul cheie, ne spun ca daca ne dorim o schimbare, daca ne dorim o lume si o viata mai bune avem de lucrat cu noi insine, in interior.
                Formata pe axa Taur - Scorpion, luna plina pune sub semnul intrebarii nevoile materiale. Ce ne dorim si ce anume ne este necesar, benefic? Acum este posibil sa ne confruntam cu unele pierderi materiale care sa sublinieze atasamentele noastre nocive. Pierdem ceea ce este in plus, ceea ce nu ni se cuvine ori nu ni se potriveste iar aceasta aparenta pierdere este, de fapt, un semnal care ne indica dezechilibrul interior. Pierdem ceea ce ne creeaza atasamente, ceea ce ne impiedica sa mergem mai departe, sa avem o viziune mai ampla asupra vietii. Pierdem atasamente, fie ca acestea sunt fata de bunuri, relatii, idei. Pierdem pentru a castiga cu mult mai mult.
               Pasionalul Scorpion, plin de energie si incapatanare tulbura relatiile care au nevoie de vindecare, scormoneste durerile trecutului. Ascuns sub nisipul cald,scorpionul inteapa calcaiul calatorului neatent cu propriul drum. Daca suntem in relatii toxice, nocive ori care si-au incheiat rostul, scorpionul ne inteapa, ne pune in fata adevarul dureros. Veninul lui produce o alchimie interioara, un proces de renastere spre un nou eu mai intelept, mai atent cu ceea ce creeaza in propria viata.
                Incepem luna mai in forta si nici nu am putea altfel, cu o astfel de luna plina care ne impinge in vartejul schimbarilor, al reconfigurarilor si regenerarilor interioare. Si daca avem curajul sa ascultam, la sfarsitul acestui proces de renastere interioara ne vom regasi mai intelepti, mai deschisi catre noi insine si vom privi lumea dintr-o perspectiva mai ampla.

vineri, 24 aprilie 2015

Cum comunicam cu durerea II

              Probabil titlul potrivit ar fi fost - Cum ajungem sa putem comunica cu durerea - dar fiind prea lung si oarecum greoi, am preferat sa-l las asa, ca o continuare a unui articol scris cu ceva timp in urma.
           Imediat dupa scrierea precedentului articol am inceput sa ma intreb ce ne opreste sa comunicam cu durerea, sa vedem dincolo de acele senzatii neplacute, persistente, fie ca sunt ele fizice sau emotionale. Ce se ascunde in spatele simptomelor acuzate? Pentru ca este evident ca sunt dureri abordabile, cum sunt migrenele provocate de un conflict recent, dar lipsit de importanta la nivel interior si dureri pe care, atunci cand le simtim, refuzam pur si simplu sa le abordam, pe principilu "refuz sa ma gandesc la asta" sau "nici nu vreau sa ma gandesc". Si tocmai cele la care nu vrem sa ne gandim sunt cele care ne rapesc energia... ne straduim atat de mult sa nu ne gandim... incat doar acolo ne sta mintea. Si cum, firesc, energia urmeaza firul atentiei... rezultatele sunt evidente.
               Asadar, ce ne opreste? Sunt tot atatea cauze cati oameni. Fiecare are o motivatie - personala, primita, preluata, fabricata etc. dar are o motivatie si cand incepi sa sapi la radacina motivatiei apar o serie de programe, credinte, convingeri - cum vreti sa le numiti, care blocheaza accesul la esenta durerii, fie ca este boala, fie ca este o suferinte emotionala. Si cand ajungem aici, numarul posibilitatilor scade - sunt cateva programe majore care ne blocheaza intr-o zona de aparent confort:
         1. Trebuie sa platesc / Am gresit / Trebuie sa ispasesc / Sunt pacatos / Asta e crucea mea  - Acest tip de convingere blocheaza atat intelegerea problemei cat si posibilele cai de solutionare. Fiinta se situeaza in pozitia de ispasitor, de om care trebuie pedepsit si intr-un fel sau altul, isi atrage posibila pedeapsa / penitenta, fie ca este de natura relationala, fizica etc. in functie de domeniul vietii in care se simte vinovat. Nevoia de pedeapsa anuleaza incercarile de vindecare pentru ca boala / suferinta are un aspect reparator, este considerata o forma de plata pentru ceea ce persoana considera a fi fost o gresala. Si atunci, inainte de a aborda durerea si de a-i descoperi cauzele este necesar sa se lucreze asupra acestor convingeri, prin metoda agreata de fiecare in parte sau o combinatie a mai multor metode - EFT, Theta Healing, hipnoterapie, Ho'oponopono etc.
              2. Nu sunt in stare / Nu sunt capabil / Nu sunt bun de nimic / Sunt un esec - Sunt convingeri deprinse adesea devreme in copilarie si care sapa adanc in interior, subminand intreaga capacitate de exprimare de sine, incredere si reusita a fiintei. Acest - nu sunt suficient de bun - care imbraca cel mai frecvent forma lui NU MERIT, blocheaza exprimarea potentialului interior. In momentul in care iti doresti ceva si porti dupa tine povara lui "nu merit" sansele sa iti atingi scopul scad dramatic. Micuta si nevinovata convingere atrage relatii, situatii, evenimente care s-o hraneasca si sa-ti intareasca increderea in ea. Pai daca tot crezi ca nu meriti, de ce sa primesti ceva?! Si daca ne cautam bine prin cotloane... majoritatea purtam dragutul de program pe undeva si-l mai si protejam. Nu merit - nu este un semn de modestie ori de smerenie. Ba chiar exista un tip de orgoliu destul de perfid nascut din el. Ideal este sa-ti evaluezi viata, suisurile si coborasurile etc. cu realism si claritate, nu sa-ti repeti permanent ca nu meriti etc. Meriti prin simplul fapt ca existi. Meriti in aceeasi masura cu toti ceilalti.
            3. Asa a fost sa fie / N-am ce sa fac / Asa mi-a fost dat - Daca drobul de sare iti este deasupra capului, fie te muti, fie astepti sa cada - mai devreme sau mai tarziu o va face. Este o convingere care blocheaza actiunea si te arunca intr-un fatalism intunecat. In momentul in care iti spui ca "asa ti-e dat" practic pui o lespede si sigilezi pestera in care te-ai bagat. Apoi stai acolo asteptand sa se intample ceva. Nu se intampla pentru ca te-ai inchis acolo singur. Cand incepi sa gandesti asa orice ti s-ar spune devine "altceva". Cred ca stiti fraza pe care majoritatea o spunem cel putin de cateva ori in viata "La mine e altceva / e altfel, nu intelegi". Si fiind altceva... nimeni nu poate intelege... nici chiar tu, dar e altceva. 
               Iesirea din aceste tipare, care sunt doar cateva exemple extrase din multitudinea posibila, se face lucrand cu perseverenta pentru propria persoana. De unde incepem? De la increderea si iubirea de sine. Este primul pas spre noi insine si spre vindecare. Nu poti trece mai departe, spre explorarea durerii, daca nu ai incredere in puterea ta de a te descurca, de a iesi la liman. Nu este o munca de o zi... dar merita investitia. 

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Cu dragoste... despre karma

             Faceam la un moment dat numerograme si, inevitabil, ajungeam la discutarea numerelor karmice si a semnificatiei lor... si se rupea filmul. Cand ajungeam la cuvantul karma omul se bloca si orice as fi spus dupa, cel aflat in fata mea parea sa nu mai urmareasca sub nici o forma. Daca in momentul imediat urmator ar fi intrat in camera un elefant roz, probabil nici nu ar fi observat. Se intra asa, intr-un fel de transa a karmei. 
           Si mi-am amintit de propria reactie cand, cu timp in urma, o doamna... clarvazatoare, imi povestise foarte frumos ce mare belea e karma asta si cum o buna bucata de vreme tot traisem cu teama obsesiva de a o ispasi cumva. Reusisem? Cu siguranta reusisem sa adun o intreaga colectie de temeri, spaime, auto-limitari care mai ca ma afundasera in depresie. Norocul meu ca sunt incapatanata si ca principiul "ce nu te omoara te face mai puternic" pare sa functioneze. De atunci n-am mai folosit cuvantul karma in analiza numerologica. Si rezultatele s-au vazut. Interesant este ca, daca ii spui omului ca are cateva lectii de asimilat ori de invatat in aceasta viata, devine receptiv. Daca ii spui de karma... s-a terminat. Tot restul discutiei se centreaza pe marea nenorocire numita karma si cum poate scapa de ea. Lectia se invata... de karma trebuie sa scapi... indiferent cum... ca o ispasesti, ca o platesti, chiar nu conteaza atata timp cat in final se termina :)
              Bietul cuvant nu are nici o vina... doar ca s-au legat de el atatea credinte limitative, nocive... incat a ajuns o sperietoare. Spune-i omului ca are o relatie karmica si i-ai dat in cap. Spune-i ca are o relatie din care poate invata multe... si se deschide, cauta, isi pune intrebari... actioneaza pentru a descoperi lectia.
               Intr-un fel, e ca bancul cu puricele caruia daca i se taie picioarele nu mai sare. Omul, daca ii spui ca are o problema karmica, nu mai actioneaza... ispaseste.
             V-ati intrebat asa, din pura curiozitate, de ce Fat-Frumos omoara balaurul in timp ce toti ceilalti sunt inevitabil infranti? Pentru ca era Fat-Frumos? Pentru ca era cel mai cel? Pentru ca era un Ales? Pentru mine raspunsul a fost altul - pentru ca nu-i spusese nimeni ca balaurul era imposibil de ucis. Nu avusese cine sa-l sperie si nu se temea. Pur si simplu nu stia ca trebuie sa-i fie frica de balaur... asa ca s-a dus si a rezolvat problema. Ceilalti stiau. Fusesera avertizati si ajunsesera sa se teama. Si teama i-a facut sa ezite. Momentul lor de ezitare le-a adus sfarsitul... nu grozavul balaur. Balaurul nu facuse nimic special... fusese doar un balaur. Asa si karma... daca nu stii ca trebuie sa te temi, te uiti la ea, cauti solutii, actionezi si mergi mai departe. Daca te temi... ea, karma, nu trebuie sa mai faca nimic pentru ca tu deja tremuri, te blochezi acolo, in ideea de karma. Si deja batalia este pierduta. De ce este pierduta? Pentru ca atragi exact lucrul de care vrei sa scapi. Te gandesti atat de mult la el, ca nu-l vrei, ca o sa te omoare, ca vrei sa scapi... incat ajungi sa te trezesti fix acolo unde nu-ti doresti sa fii...in fata doamnei karme.
               Daca o dezbraci de temeri si convingeri adunate de prin carti, de pe la tot felul de oameni mai mult sau mai putin avizati in domeniu... karma ramane o lectie si atat. E o lectie pe care Universul ti-o aseaza in fata pentru a fi inteleasa si integrata, nu din rautate sau din vre-o dorinta meschina de a te chinui, ci pentru propria ta evolutie. Cum o inveti... ca te asezi frumos pe iarba si savurezi o cafea in timp ce inveti ori ca stai intr-un colt tremurand de stress-ul lectiei, cu gandul la examen... e doar alegerea ta. Profesorul e interesat de rezultatul final. 
                Karma este un concept, o idee. Cum o privesti, ce valoare pozitiva ori negativa ii dai, este o alegere personala si tine de ceea ce ai acumulat in interior - credinte, programe, idei, imagini, emotii. Daca alegi ispasirea... si te situezi in zona de culpabilizare... sansele de rezolvare scad destul de mult pentru simplul motiv ca, fiind atat de centrat pe grozavia pe care crezi ca ai facut-o candva... sau ti s-a spus ca ai fi facut-o, nu reusesti sa mai vezi solutiile sau oportunitatea de evolutie pe care karma ti-o aduce. Daca, in schimb, incepi sa lucrezi cu tine, sa vezi ce credinte, convingeri etc. iti ghideaza viata si mergi pe firul lor, le cureti, le inlocuiesti cu altele, benefice cresterii tale, sortii luptei sunt in favoarea ta. Rostul final al karmei este evolutia, cresterea in intelegere si experienta.
              Am fost toti inzestrati cu un potential extraordinar si avem in dotare un creier minunat, cu care putem, daca invatam cum, sa transformam plumbul in aur. Depinde de perspectiva, de credintele si tiparele, schemele dupa care alegem sa ne construim viata. 

miercuri, 8 aprilie 2015

Puterea cuvantului

              Cuvantul este energie manifestata, este frctul gandului care ne ridica si ne doboara. Mi-a trebuit ceva timp sa inteleg ca prin cuvant dau forma vietii, trasez linii de viitor, imi hranesc proiectele. Mi-a luat si mai mult timp sa inteleg ca prin cuvant le pot da aripi copiilor mei sau le pot frange aripile, ca un cuvant plantat intr-o inima sensibila poate avea efecte magice sau devastatoare, ca o simpla fraza poate vindeca sau crea rani pentru o viata. 
             Adesea nici nu ne dam seama de ceea ce spunem, de impactul pe care o vorba aruncata la intamplare il are asupra noastra si asupra celorlalti. Si asta pentru ca de cele mai multe ori nu dam atentie gandurilor care se afla in spatele acestor cuvinte. De cate ori ne spunem sau spunem altora - nu esti suficient de bun, nu stii sa faci nimic cum trebuie, nu poti sa faci asta - ne cream si le cream altora blocaje, le punem frane, ne frangem si le frangem altora zborul.
               Era o vreme... si din nefericire inca mai este, in unele cazuri, cand parintii intelegeau ca isi motiveaza copiii sa fie mai buni spunandu-le contrariul, avand si afirmand asteptari tot mai mari de fiecare data, fara a intelege ca un cuvant bun, un "Bravo!"si un zambet pot motiva un copil mult mai mult decat un "Trebuie sa te straduiesti mai mult! / X e mai bun ca tine!"etc.
               Intalnesc adesea oameni frumosi, oameni care, daca ar avea incredere in minunea care sunt ar muta muntii din loc... si totusi ii intalnesc blazati, timorati, timizi si sovaielnici, prinsi in capcana lui "nu sunt suficient de bun". Si ii intreb - suficient de bun pentru cine? / fata de cine? / ce poti face pentru a deveni suficient de bun? Programele care stau la baza acestei convingeri au mai mereu radacinile in copilarie, in modul prin care parinti si profesori au inteles sa-si educe copiii si elevii. Exista o vina a acestora? Nu. Asa au crescut si ei, la randul lor si pur si simplu nu au stiut ca se poate si altfel. Trist este cand copiii de ieri, adultii de azi sunt prizonierii credintei ca nu merita sa fie iubiti si vietile lor, relatiile lor sunt construite prin prisma acestei credinte. O lunga perioada am pastrat in subconstient aceasta credinta... si viata mi-a scos in cale oameni si situatii care sa-mi dea dreptate. Se creeaza astfel un cerc vicios - crezi ca nu meriti, dar cauti si vrei... atragi persoane care sa-ti arate ca orice ai face nu este suficient, ca permanent ai ceva de schimbat la tine, in tine... si ajungi sa crezi ca esti "defect". Ei bine... nimeni nu este defect... toti suntem la fel de minunati, avem un potential nemarginit si uneori e de ajuns un cuvant pentru a ne reda aripile. 
             Pentru mine, momentul de cotitura a fost legat de Theta Healing. Tot sapand dupa convingeri m-am trezit ca ceea ce credeam despre mine nici macar nu-mi apartinea, erau unele lucruri lipsite de sens ori fundament... si totusi viata mea se desfasura conform lor. Treptat am invatat sa-mi analizez gandurile, sa-mi pun convingerile sub semnul intrebarii si sa observ de ce cred / afirm / spun ceea ce spun. Incercati, nu e nevoie nici de cursuri, nici de initieri, ci doar de dorinta sincera de a va cunoaste pe voi insiva, de a va intelege pe voi insiva. Lumea nu este rea, nu are nimic de impartit cu nimeni. Noi avem multe de impartit cu noi si cand facem pace cu noi insine, facem pace cu intreaga lume. Analizati, intrebati-va de ce ganditi asa cum ganditi, ce sta la baza judecatilor si criticilor fata de voi si fata de altii... apoi lucrati cu voi, integrati noi moduri de a gandi, de a vorbi care sa va sustina, sa va hraneasca si sa va ajute sa zburati.
              Cuvintele voastre vor deveni altele, veti renunta treptat la "nu pot", "trebuie sa...", "ce-o sa spuna lumea daca..." etc.
Pentru ca tot suntem inainte de Paste... faceti curatenie in voi, in ceea ce credeti ca sunteti, in ceea ce credeti ca meritati, in ceea ce credeti ca doriti. Si incepeti intrebandu-va - cine sunt eu? Puneti pe hartie tot ceea ce credeti despre voi si analizati, curatati. Dincolo de ceea ce credeti si spuneti despre voi... sunteti voi, fiinte magnifice de lumina care au nevoie sa-si aminteasca sa zboare.