Pagini

joi, 10 noiembrie 2016

Nimeni nu poate face lucrurile in locul tau

          Ar fi frumos... si comod. O zana cu o bagheta magica in dotare... care sa ne ofere pe tava raspunsuri, schimbari, o noua realitate...si, daca se poate, sa-i transforme dupa placul nostru si pe cei din jur. Nu merge asa... de fapt, nici nu ar trebui sa mearga asa pentru ca am fi privati de lectii pretioase.
            Si totusi... uneori, daca nu foarte des :), speram ca zana asta o sa apara de undeva sub forma unui consilier, a unui maestru, psiholog, terapeut... si ce ne mai vine in minte. E obositoare cautarea asta... mai ales cand alergam permanent de la unul la altul, de la un seminar la altul, de la o terapie la alta... si zana se incapataneaza sa nu apara. Intr-un tarziu ni se face lehamite si ne asezam batraneste pe marginea drumului dintre alte doua cursuri, constatand ca nu s-a schimbat nimic. Si cugetam asa mocnit la nefericirea proprie, la inutilitatea tonei de cursuri, seminarii si terapii, la frumusetea gradinii vecinului si mizeria din ograda noastra. 
             Adevarul e ca nimeni nu poate face nimic in locul nostru. Ne poate oferi instrumente de lucru, un exemplu personal, sprijin... dar mai mult... nu. Da, piata e plina de evenimente cu promisiuni marete... te vei ilumina in doua zile, viata ti se va schimba in alte doua zile... dar toata pleiada asta de promisiuni este facuta ca produsul sa se vanda bine. Dupa ce iesi de la cursul de iluminare rapida esti singurul in masura sa faca ceva pentru propria persoana. Ti s-au dat niste unelte. Ce faci mai departe cu ele este alegerea ta. Cum spuneam in alte articole, o initiere nu te face maestru, ci iti da deschiderea pentru a deveni prin exercitiu, munca, perseverenta. E aceeasi poveste peste tot - primesti sapa, dar tu trebuie sa sapi, sa-ti scoti balariile din batatura, sa plantezi flori si sa le ingrijesti pana cresc. Daca le pui prea mult ingrasamant in speranta ca vor iesi mai repede... nu va functiona. Florile intelegerii cresc si devin viguroase doar prin cultivarea lor cu grija si perseverenta. Degeaba le uzi o saptamana daca apoi uiti de ele un an.
              Schimbarea necesita efort...si vointa... si incapatanarea de a persevera atunci cand ti se pare ca esti blocat din toate partile. Inceputul e greu pentru ca nu suntem obisnuiti sa lucram cu noi, sa ne disciplinam... treptat devine tot mai usor, pe masura ce rezultatele incep sa apara.Poate fi frustrant pana cand te prinzi de faptul ca esti unicul in masura sa faca ceva pentru el insusi... si inspaimantator cand iti dai seama ca esti responsabil de propriile alegeri. Abia mai tarziu intelegerea propriei responsabilitati devine eliberatoare. In prima faza e enervanta, datatoare de dureri de cap si crampe stomacale. 
              Merita tot travaliul asta al schimbarii? Cei care au trecut prin el spun ca da, cei care inca stau cu sapa in mana si se intreaba cand apare cel care o sa sape spun raspicat ca nu. Depinde de ce parte te situezi. Depinde ce vrei, ce iti doresti de la propria viata, unde vrei sa ajungi. Un singur lucru e cert - schimbarea de care ai nevoie va veni atunci cand vei intelege ca tu trebuie sa fii autorul ei... si singurul asupra caruia poti lucra esti tu. Restul au de plantat flori in propriile gradini.
Trimiteți un comentariu